Cum te pregătești de imprevizibil sau de riscuri necunoscute într-un contract?

Nu ne referim la impreviziune sau la teoria riscurilor în contracte. Impreviziunea are în vedere probleme de ordin economic-financiar (inflație, fluctuații monetare) ce determină un dezechilibru contractual, iar teoria riscurilor are în vedere, în mare parte, riscuri previzibile. Evident, imprevizibilul are o formă de acoperire legală pe tărâmul contractual în instituția forței majore sau a cazului fortuit.

În orice caz, ne referim doar la metode de redactare a unui contract, nimic complex. Articolul răspunde la întrebarea „Cum acopăr, într-un contract, toate situațiile ce pot apărea?” sau „Cum mă apăr de incertitudine”?

Ideea pornește de la conceptul de „unknown unknowns” și anume lucruri pe care nu cunoști că nu le cunoști. Pot fi lucruri complet imprevizibile (o pandemie globală) sau lucruri mai simple pe care nu le ai deloc în vedere, riscuri de care nu ești deloce conștient.

Cum te aperi de ceva ce nu ești conștient că nu cunoști?

Spre deosebire de „unknown unknowns”, mitigarea riscurilor presupune să le cunoști și aici vorbim de noțiunea de „known unknowns”. Această noțiune are în vedere că cunoști ceea ce nu cunoști și atunci știi cum să te aperi (exemplu: știi ce presupune inflația dar nu știi când apare). Pe lângă acestea, mai există și noțiunea de „unknown knowns” sau ideea de a ignora involuntar sau de a nu fi conștient de lucruri pe care le cunoști.

Conceptul original provine de la economistul american Frank Knight:

“There are things we know that we don’t know—the known unknowns. And there are unknown unknowns; the things we do not yet know that we do not know”

Incertitudinea este un dat, mai ales într-o afacere. Pentru atenuarea și depășirea riscurilor există tendința să aduni cât mai multă informații, însă există înțelepciune în a fi conștient că există lucruri pe care nu ai cum să le cunoști.

Ideea de bază este că nu ai cum să cunoști necunoscutul și atunci se pune întrebarea cum te aperi de ceva ce nu cunoști că nu cunoști, de un necunoscut absolut? Nu este o întrebare nouă și există strategii în acest sens:

Astfel, la momentul redactării trebuie să uzitezi de propria imaginație. Imaginația reprezintă un instrument important, aproape esențial, în afacerea ta. Din acest motiv statele, în special SUA, folosesc simulările de război (war games). Din același motiv există și simulări de „război” în context comercial (business war games), pentru a testa „pe teren” diferite strategii și pentru a trece prin diferite scenarii.

Redactarea unui contract presupune o formă de a te gândi la diferite scenarii care s-ar putea întâmpla (întrebări, „what if” etc). Prin exerciții de imaginație încerci să transformi „unknowns unknowns” în riscuri ce pot fi mitigate (known unknowns).

Scopul este ca niciun eveniment să nu te suprindă nepregătit din punct de vedere contractual. (ex: o pandemie ar fi cel mai la îndemână exemplu dar există și exemple mai comune, cum ar fi ca atunci când partenerul tău denunță intempestiv contractul și descoperi că este serios limitată posibilitatea ta de cenzurare / obținere a unor daune).

Până la urmă, scopul este să fii pregătit în fața imprevizibilului, incertitudinea fiind o realitate a vieții pe care nu ai decât să o accepți ca atare, mai ales în contextul afacerilor/investițiilor.

De asemenea, o altă strategie importantă este redundanța. Poate că sună contra-intuitiv, mai ales având în vedere că redundanța are în vedere ideea de „superfluu” „inutilitate”, însă redundanța îți poate salva afacerea chiar dacă în primă fază pare ineficient. Cel mai la îndemână exemplu stă în noile strategii ale companiilor de a crea redundanță în lanțurile de aprovizionare și anume să diversifice locul de producție a unor produse (ex: decizia Apple de a muta parțial producția de iPhone în India.)

În același sens, redundanța se referă și la strategia de a diversifica sursele tale de venit și a nu te baza pe clienți „prea mari” care te fac prea dependent de ei.

În fine, într-un contract nu trebuie să-ți fie frică să folosești clauze redundante sau care se suprapun. Poate o clauză este prea specifică și nu surprinde un posibil risc fapt ce face ideal folosirea unei clauze generale în completarea uneia particulare. Poate uneori formulezi o clauză specifică pentru un scenariu specific în minte, iar în acest caz este indicat să formulezi și o clauză generală, printr-o abstractizare / generalizare a scenariului specific. Acestea reprezintă doar două exemple în care cheia succesului în redactarea unui contract stă în folosirea imaginației, dar și în folosirea unor alte strategii, cum ar fi redundanța.

Afacerea ta are la bază contractul, importanța lui nu poate fi subestimată. Un contract întocmit corect sau greșit poate fi decisiv pentru afacerea ta. A te „pregăti” de incertitudine presupune să o accepți și mai apoi să aplici diverse metode astfel încât să fii pregătit pentru inevitabil.

„True confidence is living in uncertainty. The winner is the one that risks it and eats the consequences!” Phil Stutz