Ce reprezintă dreptul muncii?
Domeniul relațiilor de muncă are în vedere, printre altele, relațiile individuale și colective (contractul individual sau colectiv de muncă), conflictele de muncă precum și controlul aplicării legislației muncii.
pentru angajatori:
servicii oferite:
- Contracte de muncă (negociere, redactare, revizuire, modificare, executare)
- Procedura concedierii și de aplicare a diferitelor sancțiuni disciplinare
- Încetarea sau suspendarea CIM-urilor
- Modificarea CIM-urilor (detașare, delegare, etc.)
- Redactare / revizuire de acorduri de neconcurență, confidențialitate sau alte acorduri speciale.
- Redactare / revizuire pentru diverse acte obligatorii (CIM, CCM, fișa postului, regulament intern etc.)
- Reprezentare în fața instanței / ITM în litgii de dreptul muncii
- Asistarea la negocierea contractelor colective de muncă
- Reprezentare în litigii referitoare la discriminare în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
întrebări frecvente.
Nu, orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Conform art. 59 din Codul Muncii niciun salariat nu poate fi niciodată dat afară pentru motive discriminatorii.
De altfel, există și alte motive care au durată temporară în timp:
- atunci când salariatul este în concediu medical;
- pe perioada cât salariata este gravidă (dar numai în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de această situație înainte de a dispune concedierea);
- pe perioada concediului de maternitate sau de creștere a copilului și nici în concediul de odihnă.
Salariatul poate fi concediat în următoarele cazuri:
- săvârșirea unei abateri grave sau abateri repetate,
- dacă este arestat pentru o perioadă mai mare de 30 de zile,
- pentru necorespundere profesională,
- pentru inaptitudine fizică/psihică
- pentru desființarea postului.
Concedierea reprezintă o măsură severă și „sensibilă” din punct de vedere legal, iar instanțele sunt riguroase în cenzurarea deciziilor de concediere (din orice motiv).
Din acest motiv este necesar să acordați atenție sporită procedurii de concediere. Vă stăm la dispoziție pentru consultanță referitor la aspecte privind concedierea.
Da, dar cu anumite restricții și respectând anumite condiții.
Angajatorul are dreptul (art. 40 CM) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, având astfel dreptul de monitorizare a salariaților chiar și prin camere video sau alte tehnologii asemănătoare.
Însă jurisprudența instanțelor europene (CEDO) indică că acest drept al angajatorului nu poate duce la violarea vieții private a angajatului.
Astfel, monitorizarea trebuie să fie cât mai puțin invazivă cu putință, să nu existe camere ascunse, să anunțe despre existența monitorizării, să justifice măsura (de ce ar fi absolut necesară monitorizarea), să fie transparent și măsura monitorizării să fie proporțională cu scopurile urmărite.
Diferența constă în faptul că salariatul lucrează de acasă și își stabilește singur programul de lucru.
Telemunca se poate desfășura în oricare loc diferit de cel organizat de către angajator, nu doar de la domiciliu, folosește doar tehnologia informației și comunicațiilor iar programul de lucru este stabilit de comun acord cu angajatorul.
Da, la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate.
Info suplimentare:
În conformitate cu dispoziţiile din H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, la solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat angajatorul este obligat să îi elibereze acestuia:
copii ale documentelor existente în dosarul personal/profesional;
o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate;
un extras din registrul privat/public, datat şi certificat pentru conformitate, sau o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate, astfel cum rezultă din registrul privat/public şi din dosarul personal/profesional, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.
Da, intern-ul trebuie să primească o indemnizație egală cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată (nu mai mult de 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive).
Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.
Da, în registrul de evidență a contractelor de internship, înființat de agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București, în a cărei rază teritorială organizația-gazdă își desfășoară activitatea, ținut în formă electronică.
- Cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată.
- Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.
Da, în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul poate decide acest lucru, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.
Da. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.
Da, dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă sau dacă angajatorul renunță la beneficiul preavizului.
Legea nu precizează forma, ci doar obligația angajatorului de a organiza și păstra la locurile de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru.
pentru salariați:
servicii oferite:
- Contestarea deciziilor de concediere
- Contestarea altor decizii de sancționare
- Consultanță în probleme de discriminare la locul de muncă
- Recuperarea orelor suplimentare neplătite
- Recuperarea salariilor neplătite
- Reprezentare specializată / asistare în etapa cercetării disciplinare
- Reprezentare în fața instanței în diverse litigii de dreptul muncii
- Reprezentare în fața ITM sau alte organe administrative
întrebări frecvente.
În calitate de angajat ai următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă,
b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal.
c) dreptul la concediu de odihnă anual,
d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament,
e) dreptul la demnitate în muncă,
f) dreptul la securitate și sănătate în muncă,
g) dreptul la acces la formarea profesională,
h) dreptul la informare și consultare,
i) dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă,
j) dreptul la protecție în caz de concediere,
k) dreptul la negociere colectivă și individuală,
l) dreptul de a participa la acțiuni colective,
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat
De asemenea, ai și alte drepturi prevăzute de contractul colectiv de muncă sau de lege.
Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Diferența constă în faptul că salariatul lucrează de acasă și își stabilește singur programul de lucru.
Telemunca se poate desfășura în oricare loc diferit de cel organizat de către angajator, nu doar de la domiciliu, folosește doar tehnologia informației și comunicațiilor, iar programul de lucru este stabilit de comun acord cu angajatorul.
Da, la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate.
Info suplimentare:
În conformitate cu dispoziţiile din H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, la solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să îi elibereze acestuia:
copii ale documentelor existente în dosarul personal/profesional;
o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate;
un extras din registrul privat/public, datat şi certificat pentru conformitate, sau o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate, astfel cum rezultă din registrul privat/public şi din dosarul personal/profesional, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.
Da, trebuie să primiți o indemnizație egală cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată (nu mai mult de 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive).
Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.
Da, potrivit Codului Muncii, orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.
Fac excepţie situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.
Contractele de muncă multiple, pe care le poate avea un angajat, pot fi:
- la același angajator sau la angajatori diferiți;
- cu normă întreagă sau parțială;
- în aceeași țară sau în state diferite;
- în același oraș sau în localități diferite;
- cu prezență fizică sau prin telemunca;
- pe durată nedeterminată sau determinată.
Poți avea mai multe contracte de muncă încheiate, nefiind stabilită o limită anume. Potrivit Codului Muncii, orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.
Fac excepţie situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.
Contractele de muncă multiple, pe care le poate avea un angajat, pot fi:
- la același angajator sau la angajatori diferiți;
- cu normă întreagă sau parțială;
- în aceeași țară sau în state diferite;
- în același oraș sau în localități diferite;
- cu prezență fizică sau prin telemunca;
- pe durată nedeterminată sau determinată.
Da. Perioada desfăşurată de o persoană în ţările membre U.E. este recunoscută în România, în temeiul principiului egalităţii de tratament enunţat în Regulamentul Nr.492/2011, ca „vechime în muncă”.
În temeiul prevederilor privind exercitarea muncii şi egalitatea de tratament din Regulamentul Nr.492/2011, la art. 7 se stipulează că lucrătorul cetăţean al unui stat membru nu poate fi tratat diferit, pe teritoriul celorlalte state membre, faţă de lucrătorii naţionali, în ceea ce priveşte munca şi avantajele sociale şi fiscale.
Perioadele lucrate se dovedesc cu actele originale emise de unităţile la care s-a desfăşurat activitatea.
Da, prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă, însă doar pentru o perioadă de maxim 60 de zile într-un an de zile.
Doar ulterior acestei perioade poți refuza delegarea sau detașarea.
De subliniat că în anumite cazuri excepționale poate fi refuzată delegarea și detașarea.
Alte întrebări?
Te așteptăm să ne contactezi, prin orice mijloc de comunicare, oricând, de oriunde.