Ce reprezintă dreptul imobiliar?
Dreptul imobiliar se concentrează asupra normelor privind dreptul de proprietate, dezmembrămintele acestuia dar și normele ce guvernează tranzacțiile referitoare la proprietățile imobiliare.
Acesta are în vedere, în mare parte, următoarele domenii:
- Dreptul de proprietate și dezmembrămintele lui (uzufruct etc.)
- Limitele dreptului de proprietate (distanța dintre proprietății etc.)
- Modul de dobândire a proprietății și alte drepturi reale (uzucapiune, tranzacții etc.)
- Proprietatea comună și forțată
- Exproprierea pentru cauză de utilitate publică
- Fond funciar și reconstituirea dreptului de proprietate
- Publicitatea imobiliară (Cartea Funciară)
Pentru aspecte ce țin de contracte îți recomandăm și serviciile prezentate la dreptul contractelor.
servicii oferite:
- Aspecte ce țin de Expropriere (procedura administrativă și litigioasă)
- Aspecte ce țin de Cartea Funciară (consultanță + asistență juridică)
- Aspecte ce țin de Fondul Funciar (emiterea / modificarea / anularea titlului de proprietate)
- Consultanță privind negocierea de contracte, promisiuni de vânzare-cumpărare
- Consultanță privind tranzactiile avand ca obiect terenurile agricole (drept de preemptiune)
- Due diligence privind imobilul (condiții legale, analiză condiții ce țin de urbanism - CUT, POT, PUZ,PUG etc)
- Asistență juridică în proiecte imobiliare (obținerea autorizației de construire etc)
- Verificări în Registrul de Proprietari
- Obținerea despăgubiriilor pentru vicii ascunse ale imobilelor
întrebări frecvente.
Da, conform Legii nr.123/2023, reconstituirea dreptului de proprietate a persoanelor, care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, deținătorii sau moștenitorii acestora nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate pot solicita, la cerere, comisiei județene emiterea titlului de proprietate în condițiile noii legi, astfel:
- dacă deținătorii sau moștenitorii acestora figurează cu terenul în registrele agricole sau registrele cadastrale și în evidențele fiscale;
- pentru terenul în cauză nu a fost deschisă carte funciară în baza Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- terenul nu face obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane și nici nu s-a eliberat anterior titlu de proprietate cu privire la acesta.
Ca regulă amplasarea construcțiilor de orice fel se face în intravilanul localităților.
Prin excepție, pot fi edificate anumite obiective de construcții în extravilan, dar numai pe terenuri având clasa de calitate cuprinsă între III și V și categoria de folosință arabil, vii și livezi dar și pășune (Legea 254/2022) sau pe parcele cu lucrări de îmbunătățiri funciare.
Da, prin Legea 231 din 2018 au fost modificate dispozițiile Legii 18 din 1991 privind fondul funciar prin care s-a stabilit că persoanele în posesia cărora se află terenul aferent casei de locuit, anexelor gospodărești, curții și grădinii din jurul acestora, pot solicita emiterea unui tieeetlu de proprietate cu privire la acest teren. Noile dispoziții sunt prevăzute în art. 23 și art. 27 alin. (23) din Legea 18 din 1991 privind fondul funciar.
Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei judeţene.
În acest sens, menţionăm că rectificarea titlurilor de proprietate presupune îndreptarea unor erori materiale înscrise în acestea la momentul emiterii, îndreptare ce se poate realiza pe cale administrativă prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în baza hotărârii comisiei judeţene.
Pentru rectificarea titlului de proprietate este obligatorie depunerea acestuia în original.
De asemenea, pentru definirea termenului de eroare materială se va avea în vedere sensul prevăzut de art. 442, alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere”.
În primul rând, este important de stabilit ce tip de suprapunere este, reală sau virtuală.
Suprapunerea poate fi reală atunci când este datorată existenței mai multor acte juridice diferite pentru același amplasament, identificării diferite a limitei comune sau lipsei materializării limitei la momentul identificării. (art. 117 ODG 700/2014).
Suprapunerea virtuală este suprapunerea „digitală” care nu există propriu-zis în teren, fiind consecința unor erori de măsurare și/sau prelucrare greșită a datelor măsurate în teren.
În cazul suprapunerii reale fie se rezolvă situația pe cale amiabilă fie se ajunge în fața instanței.
În cazul suprapunerii virtuale aceasta se rezolvă administrativ prin repoziționarea imobilului.
Conform legii poți cere fie restituirea avansului, daune-interese sau investirea instanței cu o acțiune prin care să obligi promitentul-vânzător să îți vândă imobilul.
Astfel, conform art. 1669 Cod civil, „Când una dintre părţile care au încheiate promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite. Dreptul la acţiune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat.”
Nu, HP. Dec. ICCJ (DCD) nr. 23 /2017 arată că ” În interpretarea și aplicarea art. 1279 alin (3) teza I și art. 1669 alin. (1) C. civ., nu este obligatorie forma autentică la încheierea promisiunii de vânzare a unui bun imobil, în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic”.
Ai la dispoziție acțiunea prevăzută la 1669 Cod Civil prin care să obligi promitentul vânzător să-ți vândă imobilul însă trebuie să ai în vedere că se va discuța prescripția dreptului tău pentru această acțiune (fiind trecut mai mult de 3 ani de la data la care puteai să ceri).
Astfel că este nevoie să invoci că posesia ta a întrerupt prescrpția. Totuși, un asemnea litigiu poate fi complex și este recomandat să aveți un avocat specializat în dreptul imobilialelor.
Exproprierea presupune trecerea forțată în proprietatea statului sau localității a unui imobil. Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publică, după o dreapta şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească, conform art. 1 din Legea nr. 33/1994.
Expropriere de fapt reprezinta acea situatie in care o persoana, deși proprietar asupra unui imobil este privat de atributele dreptului de proprietate, fără ca această privare să se facă printr-un act juridic de către stat, UAT.
De exemplu: În practică, se ajunge în aceste situații în cazul în care se fac extinderi / modernizări ale drumurilor fapt ce poate duce la ocuparea parțială a proprietăților private. Ca exemplu: aveți un teren intravilan de 500 mp însă 200mp din acesta este afectat în sensul în care se află o stradă pe acesta fără ca vreo autoritate să vă fi despăgubit prin expropriere sau alt juridic.
În această situație se poate introduce o acțiune în instanță sau se poate încerca negocierea cu unitatea administrativ teritorială pentru repararea tuturor prejudciilor.
Despăgubirea, în cazul exproprierii, se compune din valoarea reala a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane indreptățite, iar la calcularea cuantumului despagubirilor se va ține seama de valoarea de circulație a imobilului (prețul de vanzare) la data întocmirii raportului de expertiza și de prejudiciul cauzat proprietarului sau, după caz, altor persoane indreptățite, pe baza dovezile prezentate de aceștia.
De exemplu se pot solicita despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului.
Alte întrebări?
Te așteptăm să ne contactezi, prin orice mijloc de comunicare, oricând, de oriunde.